Cod galben, portocaliu și roșu: ce înseamnă și ce ai de făcut

Pe scurt: galben înseamnă fii atent, portocaliu înseamnă schimbă-ți planurile, roșu înseamnă renunță la deplasări și urmează instrucțiunile autorităților. Diferența dintre cele trei nu este doar cât de puternic va fi fenomenul, ci cât de probabile devin pagubele și riscul pentru viață.

Cine emite avertizările în Moldova și în România

În Republica Moldova avertizările meteorologice sunt emise de Serviciul Hidrometeorologic de Stat. În România, de Administrația Națională de Meteorologie. Amândouă folosesc aceeași scară de culori, aliniată la sistemul european Meteoalarm, coordonat de rețeaua serviciilor naționale EUMETNET, care adună avertizările a 38 de servicii meteorologice și hidrologice din Europa.

De aceea un cod portocaliu citit la Chișinău și unul citit la Iași înseamnă același nivel de risc. Culorile nu sunt alese de fiecare țară separat.

Cod galben: fenomen obișnuit pentru sezon, periculos pentru anumite activități

Codul galben se emite pentru fenomene prognozate care pot deveni temporar periculoase — vânt puternic, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, ninsori, viscol, temperaturi extreme, polei sau ceață — dar care sunt obișnuite pentru perioada și zona respectivă. În formularea Meteoalarm: vremea este potențial periculoasă.

Nu înseamnă că nu se întâmplă nimic. Înseamnă că viața merge normal, iar riscul este concentrat în activitățile expuse.

• Verifică intervalul orar și zona: codul nu acoperă toată țara și toată ziua.
• Amână activitățile în aer liber care depind de vreme.
• La volan, redu viteza pe porțiunile deschise și mărește distanța.
• Dacă lucrezi la înălțime sau cu macarale, codul galben te privește direct.

Cod portocaliu: fenomen periculos, cu pagube probabile

Codul portocaliu înseamnă fenomene meteorologice periculoase, cu intensitate neobișnuită, care pot provoca pagube materiale și pot pune în pericol viața. La acest nivel, avertizarea nu mai cere atenție — cere schimbarea planurilor.

• Amână deplasările care nu sunt necesare, mai ales pe distanțe lungi.
• Strânge de pe balcon și din curte tot ce poate fi ridicat de vânt.
• Încarcă telefonul și pregătește o lanternă: întreruperile de curent sunt frecvente.
• Mută mașina de sub copaci, panouri publicitare și schele.
• Dacă ai copii la școală sau părinți în vârstă singuri, stabilește dinainte cum ții legătura.

Cod roșu: fenomen extrem, cu efecte dezastruoase

Codul roșu se emite pentru fenomene de intensitate foarte mare, cu efecte dezastruoase. Meteoalarm îl descrie fără menajamente: vremea este foarte periculoasă, sunt prognozate fenomene de intensitate excepțională. La acest nivel, deplasarea în sine devine riscul principal.

• Nu pleca la drum. Dacă ești deja pe drum, oprește într-un loc sigur, nu sub copaci sau linii electrice.
• Stai departe de ferestre în timpul rafalelor puternice.
• Urmărește instrucțiunile autorităților, nu doar prognoza.
• Nu ieși să evaluezi pagubele cât timp fenomenul este în desfășurare.

În România, codul roșu declanșează de regulă un mesaj RO-ALERT pe telefon, transmis de Departamentul pentru Situații de Urgență pe baza avertizării meteorologice. În Republica Moldova, un sistem echivalent — MD-ALERT, bazat pe tehnologia cell broadcast, care ajunge la orice telefon, indiferent de operator și fără internet — a fost anunțat, dar nu este încă în funcțiune. Până atunci, avertizările se urmăresc pe site-ul Serviciului Hidrometeorologic de Stat și pe canalele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Ce ratează cei mai mulți: intervalul, zona și actualizarea

Trei greșeli de citire fac diferența între o avertizare folositoare și una ignorată.

• Codul este valabil pentru un interval anume. „Cod portocaliu azi" nu înseamnă toată ziua.
• Codul acoperă anumite raioane sau județe. Vecinul de la 30 de kilometri poate fi sub alt cod.
• Un cod poate fi ridicat de la un nivel la altul în timpul intervalului. Verifică din nou înainte să pleci.

Și încă una, cea mai costisitoare: absența unui cod nu garantează că nu se întâmplă nimic local. O furtună de vară se poate forma și trece într-o oră, peste o singură localitate.

Avertizările de foarte scurtă durată (nowcasting)

Pe lângă avertizările obișnuite, serviciile meteorologice emit și avertizări de tip nowcasting, cu anticipație de la una la șase ore. Se referă în general la vânt puternic, ploi importante cantitativ, descărcări electrice frecvente și grindină — exact fenomenele care se formează prea repede pentru o prognoză de dimineață.

Acestea sunt avertizările care ajung cel mai des prea târziu. Dacă petreci timp în aer liber vara, ele sunt cele pe care merită să le urmărești, nu prognoza generală.

Atenție: aceleași culori se folosesc și pentru avertizări hidrologice

În Republica Moldova, codurile de culoare apar frecvent și în avertizările hidrologice, care nu descriu vremea, ci râurile. Un cod portocaliu hidrologic poate însemna viitură și risc de inundații — dar tot un cod roșu hidrologic poate însemna opusul: scurgere foarte redusă, adică secetă hidrologică, când debitul râurilor scade sub un prag din media multianuală.

Deci prima întrebare la orice avertizare cu o culoare nu este „cât de rău", ci „despre ce este": meteo sau hidro.

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre cod galben și cod portocaliu?

Galbenul se emite pentru fenomene obișnuite pentru sezon, care devin periculoase doar pentru anumite activități. Portocaliul se emite pentru fenomene de intensitate neobișnuită, la care pagubele sunt probabile, nu doar posibile.

Ce înseamnă cod verde?

Că nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase. Este starea normală, nu o avertizare.

Primesc un mesaj pe telefon la cod roșu?

În România, da, de regulă: codul roșu declanșează RO-ALERT. În Republica Moldova, nu încă — sistemul MD-ALERT este anunțat, dar nu este funcțional la data publicării acestui material.

Cine decide culoarea?

Serviciul meteorologic național, pe baza pragurilor stabilite pentru fiecare fenomen în parte. Nu poliția, nu primăria, nu televiziunile.

Surse oficiale, de verificat înainte de fiecare drum: Serviciul Hidrometeorologic de Stat (meteo.md) pentru Republica Moldova, Administrația Națională de Meteorologie (meteoromania.ro) pentru România și platforma europeană Meteoalarm (meteoalarm.org), care le adună pe amândouă.