Cutremur în Republica Moldova: ce faci în primele minute și ce pregătești dinainte

Republica Moldova nu are cutremure proprii puternice, dar le simte pe cele din zona Vrancea, din România, aflată la câteva sute de kilometri. De acolo vin mișcările resimțite la Chișinău, uneori destul de tare cât să clatine mobila și să sperie tot blocul.

Pentru că sursa e la distanță, unda ajunge ca o legănare mai lungă, nu ca o zguduire scurtă. Asta contează practic: ai de obicei câteva secunde în care îți dai seama ce se întâmplă, și acele secunde decid ce faci.

În timpul mișcării

Regula recunoscută internațional este scurtă: **lasă-te jos, adăpostește-te, ține-te.**

1. Lasă-te jos, ca să nu fii trântit. Majoritatea rănirilor vin din căzături și din obiecte care cad, nu din prăbușirea clădirii.
2. Adăpostește-te sub o masă solidă. Dacă nu ai, lângă un perete interior, departe de ferestre, dulapuri, oglinzi și corpuri de iluminat. Protejează-ți capul și ceafa cu brațele.
3. Ține-te de mobila sub care stai și mișcă-te odată cu ea. O masă care alunecă în altă parte nu te mai apără.

Ce să nu faci

• Nu fugi pe scări în timpul mișcării. Scările sunt printre cele mai periculoase locuri, iar panica altora te poate doborî.
• Nu folosi liftul, nici în timpul, nici imediat după. Se poate opri între etaje.
• Nu ieși în balcon și nu te lipi de ferestre. Balcoanele și geamurile sunt exact ce cedează primul.
• Nu alerga afară dintr-un bloc înalt cât încă se mișcă. Lângă intrare cad tencuială, cornișe și sticlă.
• Nu aprinde chibrit, brichetă sau flacără după cutremur, până nu ești sigur că nu miroase a gaz.

Imediat după

1. Verifică-te pe tine și pe cei din jur. Rănile mici se observă abia după ce trece adrenalina.
2. Miroase a gaz? Închide robinetul, deschide ferestrele, ieși și sună de afară. Nu atinge întrerupătoarele.
3. Încalță-te înainte să umbli prin casă. Cioburile sunt cea mai frecventă rană de după cutremur.
4. Ieși pe scări, calm, și oprește-te într-un loc deschis, departe de clădiri, stâlpi și cabluri.
5. Nu suna decât dacă ai nevoie reală de ajutor. Rețeaua se blochează în primele minute, iar un apel inutil ocupă linia cuiva care e prins sub ceva.
6. Trimite un mesaj scris în loc să suni, dacă vrei doar să anunți că ești bine. Mesajele trec când apelurile nu mai trec.

Așteaptă-te la replici. Sunt normale, sunt de obicei mai slabe, dar pot dărâma ce a fost deja slăbit. Nu te întoarce într-o clădire cu fisuri noi în pereții portanți până nu o vede cineva care se pricepe.

Ce pregătești dinainte, într-o oră

Tot ce urmează se face o singură dată și se verifică o dată pe an.

• Fixează în perete dulapurile înalte, bibliotecile și televizorul. Costă puțin și rezolvă cea mai frecventă cauză de rănire.
• Nu ține obiecte grele pe rafturile de deasupra paturilor și a canapelei.
• Pune un rucsac lângă ușă: apă, ceva de mâncare care nu se strică, lanternă, baterii, o baterie externă, trusă de prim ajutor, medicamentele pe care le iei zilnic, copii ale actelor, ceva bani în numerar și o pereche de încălțăminte rezistentă.
• Stabilește cu familia un loc de întâlnire în afara blocului și o persoană de contact din altă localitate, pe care o sună toți. Rețeaua locală se blochează prima.
• Învață unde e robinetul de gaz și tabloul electric și cum se închid.

De unde afli informația corectă

Magnitudinea reală apare la institutele de seismologie și la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în primele zeci de minute. Cifrele care circulă pe rețele în primele minute sunt aproape întotdeauna greșite, iar avertismentele de tipul „urmează unul mai mare peste o oră” sunt false întotdeauna: **cutremurele nu se pot prezice.**