Prețul pe unitate: singura comparație corectă la raft

Două pachete de detergent, unul de 1,5 kg și unul de 2 kg, la prețuri diferite. Care e mai ieftin? Răspunsul nu se poate da din prețurile afișate mari — doar din prețul pe kilogram, tipărit mic pe eticheta de la raft.

Ce este și unde se uită

Prețul pe unitate arată cât costă un kilogram, un litru sau o bucată, indiferent de mărimea ambalajului. Se afișează, de regulă, cu litere mici pe eticheta de raft, sub sau lângă prețul de vânzare.

Odată ce te obișnuiești să te uiți la el, comparația durează două secunde și nu mai depinde de cum e împachetat produsul.

De ce ambalajul mare nu e mereu mai ieftin

Convingerea că formatul familial costă mai puțin pe kilogram e adevărată des, dar nu întotdeauna. La produsele aflate în campanie, ambalajul mic poate fi mai ieftin pe unitate decât cel mare, exact pentru că nimeni nu verifică.

Reducerea cantității, nu a prețului

O practică răspândită: prețul rămâne același, dar conținutul scade — de la 500 la 450 de grame, de la un litru la 900 de mililitri. Ambalajul arată aproape identic, iar cumpărătorul nu observă.

Prețul pe unitate o prinde imediat: dacă a crescut de la o lună la alta fără ca prețul de pe raft să se schimbe, produsul s-a micșorat.

Unde comparația nu funcționează direct

• Produse concentrate față de cele diluate: un detergent concentrat spală mai multe rufe la același litru.
• Produse cu apă adăugată, unde greutatea nu spune cât conținut util primești.
• Produse perisabile cumpărate în cantitate mare, dacă jumătate ajunge la gunoi.
• Ambalaje cu bucăți de mărimi diferite, unde „pe bucată” nu înseamnă același lucru.

Un obicei care se formează într-o săptămână

Nu trebuie făcut la fiecare produs. Merită la cele pe care le cumperi constant și în cantitate: detergent, hârtie, ulei, lapte, hrană pentru animale. Acolo diferența se adună lună de lună, iar verificarea se face o singură dată.